De ce economia României încetinește, iar industria e în picaj. Sectoarele unde încă mai sunt câteva oportunități
0Creșterea economică a României încetinește de la an la an, iar industria scade abrupt. Cresc în timp deficitul și datoria României, iar inflația oscilează și este la valori nemaiîntâlite în alte țări membre UE. Profesorul de la ASE București Cristian Păun explică din ce cauză avem aceste probleme și ce este de făcut.
Economia României continuă să fie pe creștere, însă analiștii avertizează în privința unor cifre care nu arată bine. Astfel, la nivel macro este evident că, deși a continuat să crească, economia și-a încetinit turația la jumătate. Cifrele spun totul: dacă în 2021, România a avut o creștere economică de 5,7%, în 2022 această creștere economică a scăzut la 4,1%. Însă scăderea nu doar că a continuat anul trecut, ci a fost și mai abruptă. Practic, în 2023, România a avut o creștere economică de 2%, adică jumătate față de anul anterior.
O altă veste proastă este că industria este în regres și pe creștere negativă. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ianuarie 2024, industria a scăzut cu 4% față de aceeași perioadă a anului 2023, în condițiile în care în 2023 a scăzut cu 5,4% faţă de aceeaşi lună a anului precedent.
Banca Mondială și FMI văd încetinirea economiei
România marchează însă și creșteri, dar nedorite. Astfel, deficitul crește de la lună la lună, în timp ce datoria externă a ajuns la cote astronomice.
Deloc întâmplător, Fondul Monetar Internaţional și Banca Mondială au revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an. Cifrele rămân totuși optimiste: chiar dacă FMI a redus prognoza, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, așa cum arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, ar fi vorba de o creștere față de 2023.
De cealaltă parte, experții Băncii Mondiale avertizează că economia românească a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, în evidentă scădere față de 2022.
Printre atâtea cifre, „Adevărul” a vrut să afle opinia lui Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice București. Iar analiza cunoscutului profesor nu are deloc darul de a aduce optimism.
Din start, Cristian Păun remarcă o scădere importantă a creșterii economice, parțial explicabilă prin contextul existent.
De ce scade turația
„Economia românească frânează semnificativ. Cauzele sunt multiple: inflația (legată de deficitul excesiv), criza energetică, efectele pandemiei care încă nu s-au absorbit complet, dobânzile în creștere (legate de inflație) la care se adaugă situația economică din jurul nostru (efectul de contagiune față de economiile vest-europene)”, explică profesorul.
Cristian Păun nu uită însă nici deciziile mai puțin inspirate ale guvernanților. El avertizează că în acest context este prociclic să fie crescute taxele și că povara fiscală cade tot pe cei care contribuie cu cei mai mulți bani la bugetul de stat. De asemenea, povara fiscală pe muncă, adică un capitol la care România este campioană europeană, contribuie și mai mult la frânarea economiei.
El mai avertizează că, în prezent, creșterea economică, atâta câtă este, nu e cea mai sănătoasă.
„Creștere economică avem încă pentru că, repet, PIB este alimentat de deficit și datorie. E ca și cum ne-am uita la vecinul nostru care vine acasă cu o mașină nouă, un televizor nou, mobilă nouă etc. Toate pe datorie. Și noi ne bucurăm pentru prosperitatea lui, neștiind că «are» toate aceste produse pentru care va plăti în viitor, nu acum, cu costurile de rigoare. De aici vine «creșterea» economică”, mai explică Păun.
Iar dacă autoritățile continuă să se laude cu această creștere economică, în opinia expertului aceasta ar reprezenta, de fapt, mai degrabă o stagnare.
„Avem mai degrabă o stagnare decât creștere”
„2% este însă, mai degrabă, o stagnare, în condițiile deficitul excesiv pe care îl avem și în condițiile fondurilor europene consistente care intră în economia românească în acest an”, este viziunea profesorului Păun.
Iar lucrurile s-ar putea înrăutăți în cazul unor escaladări în războiul cauzat de invadarea Ucrainei de Rusia sau în Orientul Mijlociu. Și nu doar atât.
„Doamne ferește să avem un an agricol prost”, punctează Păun, amintind că agricultura românească este cât se poate de vulnerabilă în fața capriciilor vremii, din cauza lipsei de investiții.
Ce e de făcut
Dacă România este în continuare vulnerabilă în fața inflației, cea mai mare din UE, iar deficitele gemene ating cote alarmante, există și sectoare economice care și-au dovedit reziliența.
„Sunt anumite sectoare în România care continuă să funcționeze, continuă să meargă înainte. În general, sunt cele legate de marile proiecte de infrastructură, de proiectele cu finanțare europeană, de cele dezvoltate de companiile mari sau de companiile multinaționale. În sectorul construcțiilor și materialelor de construcții vedem astfel companii care cresc și se dezvoltă ajungând la dimensiunea necesară listării pe bursa de valori de la noi (foarte probabil vom vedea și acest lucru în viitorul apropiat”, arată Păun.
În pofida contextului internațional existent, se poate vorbi încă de o serie de oportunități.
„Nici sectorul energetic nu o duce prea rău. Încă funcționează industria auto, încă avem clienți la export pentru multe produse”, sintetizează el.
De altfel, sectorul energetic ar putea fi unul dintre atuurile României. Dar asta nu datorită unor politici inteligente, ci grație resurselor naturale ale țării.
„Sunt și alte oportunități bune la orizont cum ar fi gazele de la Marea Neagră, dezvoltările din sectorul energetic bazate pe ele sau dezvoltarea industriei chimice și petrochimice pe baza acestor gaze”, subliniază profesorul.
Pentru ca toate aceste atuuri să fie fructificate, guvernul de acum, dar și cel de după alegerile din 2024 vor trebui să găsească soluții pentru a atrage investitori de calibru.
„Eforturile trebuie însă intensificate. Trebuie să aducem aici mai mulți actori privați importanți, trebuie să continuăm eforturile de privatizare, trebuie să continuăm să oferim un climat favorabil înfloririi economiei private. Orice acțiune în acest sens nu poate să rămână fără rezultate în viitorul apropiat”, mai spune profesorul Cristian Păun.
„Gazul de la Marea Neagră, o resursă în brațele noastre”
Asigurarea securității energetice trebuie să rămână o prioritate, chiar dacă există presiuni din partea unor ONG-uri de mediu care militează tot mai agresiv pentru oprirea investițiilor în gaze și energia nucleară, fără a ține cont că periclitează securitatea energetică a țării.
„Gazul de la Marea Neagră este o resursă care a picat perfect în brațele noastre. Din păcate, nu suntem suficient de inteligenți să transformăm acest avantaj comparativ (deocamdată neexploatat) într-unul competitiv (energie, petrochimie etc.). Ne încurcăm în tot felul de detalii care nu ar trebui să conteze. Gazul și energia nucleară sunt recunoscute de UE ca fiind perfecte pentru tranziția spre energia verde din viitor. Sunt încurajate investițiile în această direcție”, este opinia lui Păun.
De altfel, resursele de gaze ale României pot da un nou imbold industriei petrochimice și contribui și la reducerea deficitului comercial.
„În plus, gazul nu ar trebui să îl transformăm doar în energie sau, mai rău, să îl vindem ca atare, fără nicio valoare adăugată în spate. Adevărata valoare a gazului din Marea Neagră este potențialul lui uriaș pentru industria petrochimică, noi avem un deficit comercial imens pe categoria de produse ce ar putea fi realizate de noi prin prelucrarea acestui gaz, chiar exportate”, încheie Cristian Păun.
Se încarcă comentariile...
